Cruciada Culturii

A ajuns vorba si la mine asa ca e placerea si datoria mea sa o dau mai departe. Se intampla Cruciada Culturii daca nu ati aflat inca. Prima batalie, violonista Sarah Chang si pianistul Andrew von Oeyen la Ateneul Roman, in Februarie. A doua batalie va sa vina si il are ca protagonist pe violonistul Joshua Bell tot la Ateneul Roman Pe 11 Mai. Poate vreti sa ascultati Ave Maria interpretata la vioara de el. Daca nu va dau lacrimile ascultand-o....

Intrati pe site pentru amanunte si preturi.

Gasesc in ultima vreme multe bloguri autohtone care lupta impotriva uratului, a inculturii, a televiziunii de proasta calitate (aici nu gasesc un cuvant potrivit care sa descrie ce simt fata de acest subiect, ma oripileaza ce vad la televizor in ultima vreme, dar spotul facut pentru Cruciada Culturii, cu participarea lui Tudor Chirila insumeaza destul de bine fenomenul. Apropo de televizor, am multe luni de cand nu ma mai urmaresc emisinule de la TV, pur si simplu. As vrea ca TVR 1 si TVR Cultural sa mai ridice stacheta. In fine. Am divagat.) Fenomenul acesta ma bucura, dar ar putea fi organizat intr-o directie mai precisa, poate prin intermediul voluntariatului, in asa fel incat cultura sa fie disponibila maselor. Ar putea fi mai bine organizate scolile in domeniul asta, si nu vorbesc numai de teatru, muzica clasica sau pictura. Exista atatea alte variante care ar putea atrage elevii. O mare responsabilitate sta pe umerii profesorilor, mare pacat cu lipsa fondurilor. Dar cred ca se poate ocoli aceasta problema, din pasiune pentru cultura si frumos. Atata timp cat exista lume disponibila sa duca vorba mai departe, sa participe la acest fenomen de mediatizare a culturii, mai avem o sansa. Cine a spus ca internetul e raul? Ignoranta e raul aici ca sa nu mai vorbim de indiferenta. Si asa revenim la un alt articol interesant legat de subiectul asta " internetul ca si milioane de gesturi dezinteresate de bunatate, incredere, curiozitate." care incearca sa raspunda la interbarea sau curiozitatea, cum de functioneaza internetul? Simplu, datorita celor ca noi.

Targ Handmade, din nou

Ca se poarta targurile handmade si ne plaacceeee. De data asta a fost si o terasa cu ceai si cu pictat cani si muzici frumoase la chitara. Si Primavara! Yuppy. Tot in Bucuresti, tot in curtea Palatului Sutu. Pacat ca eu nu prea am fost in forma. Dar doua poze tot am facut. Ce nu mi-a placut a fost faptul ca au fost putini participanti. Hmm. Ma gandeam sa pierd pe acolo cel putin 2 ore. Pacat. Ce mi-ar fi placut sa particip si eu totusi! N-as sti nici macar de unde sa incep cu pregatirile. Am atatea idei dar nu indeajuns timp. Va salut!

Arta ecologica

Arta ecologica sau arta din hartie, cum vrei tu sa-i spui.Dar un lucru e clar, e arta, chiar daca o arta alternativa, neortodoxa, si e extraordinara! Si e din pungi de hartie sau din role de carton ramase de la hartia igienica!!!!! Pare banal, pana cand te apuca si pe tine talentul si-ti prinzi urechile. Asa ca stati cuminti cu cutitul, si clatiti-va ochii pe creatiile artistului Yuken Teruya. Am sa revin cu ceva mai cuminte, creat tot din rolele de carton de la hartia igienica sau de la servetele de hartie pentru bucatarie. Am o intrebare apropo de servetele astea pentru bucatarie, cum ne-am descurcat inainte de ele? Ce Doamne iarta-ma foloseam? Cati copaci Nu Omoram, folosind o nerecunoscuta carpa de bumbac? Gata cu propaganda ecologica, vizionare placuta.

Martisoare din plastelina versus martisoare junk made

Si au castigat cele din plastelina. De ce? Pentru ca le-am facut noi (+ eu). Dar ma revansez eu cumva si fata de alea junk made. Incep sa adun de anu asta capace si doze si ce-oi mai gasi aruncat pe strazi. Glumeam!? Daca asta te face sa te simti mai bine, k, glumeam. Sa revenim la plastelina. Am fost invitati la ceainaria SerendipityTea la ce am crezut noi a fi un alt targ de martisor dar s-a dovedit a fi un fel de mic work shop de martisoare cu scopuri umanitare (conceput de Serendipity si Ong-ul Ajutor Real ). Pai se poate? Ce am crezut ca va dura o ora si un ceai, s-a transformat in 4 ore si plastelina pana pe nas. Prima zi. Ca a doua, eram plina de culoare pana la coate. Picasso ain't got nothing on me, decat niste geniu. Interesanta alegera mea vestimentara, sacou bej!!??? Cred ca am avut un lapsus de vre-un fel, am uitat ca acel tip de culori care vin in sticlute nu doar coloreaza ci si pateaza. Ups. Me bad.

In fine creatii s-au creat, culori si plastelina s-au consumat, sacoul nu s-a patat si martisoarele au fost ....na, ca nu gasesc rima, realizate. Noi ne-am distrat nevoie mare, aproape ca la gradinita, dar fara sa tipe educatoarea la noi, si s-ar parea ca treaba cu pictatul se mai intampla si in alte week-end-uri, dar pe cani, pe care ti le colorezi si ti le iei acasa. Bravo!